Pastele evreiesc

Pastele la evrei

Nu sunt eu mare fan religie, dar ma bucur sa citesc despre diverse sarbatori diferite de cele ortodoxe.
Judecand la rece, in opinia mea, religia reprezinta un alt set de reguli neprevazute in mod expres in legislatia tarii respective, menite sa conduca in final la un "comportament social adecvat".
Mai pe romaneste, daca populatia nu se mai sperie de lege (sa nu furi, sa nu minti, sa nu trimiti spam? ...) poate este influentat de religie ca e pe cale sa comita un pacat.
Pe timpul lui Ceausescu auzisem doar de ortodocsi, catolici, baptisti si "secte religioase".
De putini ani am aflat ca si catolicii se impart cel putin in greco-catolici si romano-catolici, fiecare cu calendar si obiceiuri diferite. Ulterior am mai auzit de biserica reformata si altele de genul.
Unul din lucrurile pe care nu le prea inteleg a fost lupta pentru suprematia unei religii. S-au chinuit sute de ani sa crestinizeze. Nu s-au saturat si s-au impartit in religii mai bune si super-bune.
Ce au de castigat, inca nu am priceput, mai ales ca vad si in prezent cateva culte religioase care imi bat la usa si nu se opresc din muca de convertire, chit ca sunt crestin deja. Regretabil (din punctul meu de vedere) este ca inclusiv catolicii sunt convertiti.
Cu multi ani in urma, am participat la ceremonialul religios la nunta catolica a lui Laico si Diana, la biserica catolica din Orsova. Am ramas uimit: in loc sa-i lege si sa-i tina in picioare ore in sir, preotul catolic le oferea efectiv consiliere de familie. Acum cica s-au convertit la alt cult. De ce, nu stiu.
Un lucru este insa evident, oricat de incisive ar vrea sa fie noile culte religioase, in mod cert sunt speriate de comunicarea pe internet.
Pe cuvant de onoare: de cand lucrez pe internet, inca nu am primit un spam e-mail catre un site religios. Banuiesc ca nici voi.
Pe UnderClick au fost promovate intiativele religioase, fara nici o partinire.
Astfel gasiti:
- Arhiepiecopul din Milano da sfaturi religioase pe YouTube
- Vaticanul introduce latina pe internet
- Patriarhia Romana lanseaza agentia de stiri Basilica
- Versiunea islamica a YouTube
Am gasit si in Director web UnderClick si un blog simplu si frumos, despre o biserica sau manastire ortodoxa pe care il voi aproba si probabil il voi pune in Review Site pentru ca e simplu, furmos, fara vreo tenta comerciala, un blog care poate servi de model amicilor cu mai putina experienta.
Revenind, la Pastele Evreiesc, am gasit articolul pe blogul Allyne 360 Yahoo, amica din comunitatea 360 Yahoo care chiar l-a sarbatorit:

Ma nishtana ha laila ha ze?

"Prin ce este diferita aceasta noapte fata de toate celelalte?"

Un lait-motiv care se repeta anuntand ca in seara asta e PESAH ( Sarbatoarea azimilor/Sarbatoarea libertatii sau pastele evreiesc)

Pesah-ul, e una din cele mai respectate sarbatori ale poporului evreu, si una din cele trei ocazii speciale in timpul carora , pe vremea Templului , tot poporul lui Israel mergea la Ierusalim ; cele trei mari sarbatori sunt Pesah, Shavuot si Sucot

Sarbatoare de origine biblica, Pesah-ul marcheaza sfarsitul sclaviei israelitilor in Egipt, acum peste 3000 de ani. Se numeste astfel pentru ca in timpul celor 10 plagi care s-au abatut asupra Egiptului, D-zeu a �� sarit �� pe fii lui Israel. Este o sarbatoare de 7 sapte zile (8 zile in afara Israelului) in care prima si ultima zi sunt speciale, sunt zile de sarbatoare in care nu se face nimic, celelalte insa sunt �� zile de mijloc ��. In toate zilele se mananca �� matzot �� pentru a comemora painea nedospita pe care au mancat-o evreii cand au plecat din Egipt ; toata mancarea dospita (hametz) din casa trebuie cautata si vanduta sau distrusa inainte de inceperea sarbatorii.

In prima seara este obiceiul unui cinei rituale in familie (Seder/ ordine), in care totul are o semnificatie aparte, pornind de la masa de seder si elementele decorative ale platourilor, si pana la ���Hagadah��� (de la �� a spune/ a relata ��) ��� povestea nasterii evreilor ca popor ; hagadah este o naratiune vie asezata in contextul unui dialog intre parinti si copii, al carei mesaj principal este de a spune fiecarui evreu trei lucruri- cine este, de unde a venit si ce reprezinta.

In centrul mesei de Pesah este pus un platou cu matzot (paini nedospite), o pulpa de miel fript- in amintirea jertfelor , patrunjel (sau ierburi amare : �� maror ��) ��� reprezentand gustul amar al sclaviei, un ou fiert ��� simbol al vietii si renasterii, charoset (un amestec de mere, scortisoara, migdale si vin dulce)- simbilzand mortarul folosit de sclavii evrei pentru constructiile Faraonului si hrean. Masa se incheie cu mancarea �� afikomanului �� (o bucata de matza pastrata), ca desert. Deasemenea mai exista obiceiul sa se bea in timpul mesei patru pahare de vin si sa se puna patru intrebari, implicate fiind aici patru tipologii de copii, fiecare identificat cu una din cele patru atitudini ale omului fata de D-zeu legat de aceasta eliberare din robia egipteana :

- Copilul intelept, cu o credinta profunda si care pune mereu intrebari,

- Copilul care nu stie sa puna intrebari, dar care atunci care atunci cand este confruntat cu intrebari cheie mintea i se deschide catre D-zeu,

- Copilul simplu si inocent care il cunoaste pe D-zeu prin emotii simple si curate

- Si copilul rau care nu vrea sa stie deloc aceasta poveste si este doar un cartitor si un cinic intreband �� la ce bun am sc��pat din robia egiptean�� dac�� acum am ajuns ��n ���robia��� lui Dumnezeu ? ��

Seara cu profunda invatatura spirituala si menita a mentine vie traditia si istoria poporului evreu, aceasta seara trebuie sa fie una de bucurie, in care lumina indeparteaza intunericul, in care toata istoria israelitilor, cu iesirea din Egipt, primirea celor 10 porunci, a Torei si cu tot ceea ce include �� Exodul �� biblic este reamintit si celebrat, in care, spirirual vorbind, fiecare retraieste la scara mica intreaga istorie a poporului si renasterea lui.

HAG PESAH SAMEAH

Date suplimentare de pe Wikipedia:
Semnifica��ie

Pesah (Pa��tele evreiesc) este o s��rb��toare religioas�� celebrat�� de evrei ��n amintirea eliber��rii din robia egiptean�� ��i ie��irii lor din Egipt (Exodul), sub conducerea lui Moise.

Data de ��nceput a Pa��telui

Pa��tele evreiesc este o s��rb��toare anual�� fix�� din calendarul iudaic, care ��ncepe ��n ziua de 14 Nisan. Spre deo
sebire de Pa��tele cre��tin, care ��ncepe obligatoriu ��ntr-o duminic��, data de ��nceput a Pa��telui evreiesc poate pica ��n orice zi a s��pt��m��nii. Nisan este a ��aptea lun�� a calendarului civil evreiesc. Calendarul religios ebraic nu coincide ��ns�� cu cel civil. ��n calendarul religios, Nisan, care dureaz�� de la luna nou�� din martie p��n�� la luna nou�� din aprilie, dup�� calendarul gregorian), este prima lun�� a anului ecleziastic ebraic, conform poruncii divine:

Luna aceasta va fi pentru voi cea dint��i lun��; ea va fi pentru voi cea dint��i lun�� a anului. (Exodul 12,2).


Conform tradi��iei ebraice, s��rb��toarea Pa��telui trebuie s�� cad�� primavara. Calendarul ebraic este ��ns�� un calendar lunar, de aceea luna Nissan ar trebui s�� ��nceap�� cu 11 zile mai devreme ��n fiecare an solar. Pentru ca Nissan ��i Pa��tele s�� pice primavara, ��i nu ��n alt anotimp, se adaug�� c��te o lun�� suplimentar�� (numita Adar II) ��n anumi��i ani. Dintr-un ciclu de nou��sprezece ani, anii 3, 6, 8, 11, 14, 17 ��i 19 au c��te 13 luni lunare, ��n loc de 12 luni. Acest calendar stabil, folosit ��i ��n prezent, a fost introdus ��n secolul al IV-lea, pentru a se asigura corelarea cu calendarul solar ��i anotimpurile.

Durata

Pastele se celebreaz�� timp de opt zile, ��n perioada 15-22 Nisan. Dintre acestea primele ��i ultimele dou�� zile impun respectarea strict�� a regulilor religioase.

Cronologia Pa��telui evreiesc

Intrarea evreilor ��n Pesah este marcat�� printr-o mas�� ritual��, Seder.

Date suplimentare Iudaism:
Iudaismul este religia ��i cultura poporului evreu. Fundamentele ��i istoria iudaismului constituie funda��ia istoric�� a multor alte religii, incluz��nd cre��tinismul ��i islamismul. Termenul iudaism ��nseamn�� "cel ce aduce slav�� lui Dumnezeu, cel unic".

Este cea mai veche religie monoteist�� (religie cu un dumnezeu unic, forma de "monoteism exclusiv") care a supravie��uit p��n�� ast��zi (monoteismul exclusiv al faraonului reformator Akenaton nu precede scrierea Torei)
Din rug��ciune nu trebuie s�� lipseasc�� profesiunea de credin����: Shma Israel ("Ascult�� Israele", Deuteronom 6, 4-9). De asemenea ��n timpul rug��ciunii b��rba��ii trebuie s�� poarte a��a numitele filacterii. (tefilin) Cultul mozaic este axat pe ��ndeplinirea celor 613 porunci enumerate ��n Tora (primele cinci c��r��i ale lui Moise. Dupa religia evreiasc�� e interzis de lucrat ��n ziua de s��mb��t�� ��i ��n zilele de s��rb��tori. Sunt ��i zile de post ��n care nu se m��n��nc�� ��i nu se bea nici m��car ap��. ��n timpul s��rb��torii de Pa��te (Pesah) (��n amintirea ie��irii din Egipt ) nu se m��n��nc�� dec��t p��ine nedospit��, care se cheam�� pasc�� (��n ebraic�� "ma��a"), timp de 7 zile. ��n timpul s��rb��torii de Sukot evreii ies din casele lor ��i locuiesc ��apte zile in colibe/corturi.

La sinagog�� cel care conduce ritualul este rabinul, care are func��ia unui ��ndrum��tor religios. El este cel care coordoneaz�� studiul Torei.

Se vorbe��te ��n iudaism ��i de o serie de restric��ii alimentare, deoarece aici intervine distinc��ia dintre pur ��i impur. Astfel evreii au voie sa m��n��nce doar carne a rumeg��toarelor cu copita despicat��: oaie, capr�� ��i vac�� ��i carnea animalelor acvatice cu solzi ��i ��not��toare. De asemenea, evreii au reguli precise la sacrificarea animalelor. Aceste reguli alimentare au drept scop sfin��irea credin��ei cotidiene. Evreii religio��i nu m��n��nc�� carne ��mpreun�� cu lactate. Cu��er este un cuv��nt din dialectul rom��nesc al limbii idi�� (kosher in idi��ul standard, kasher ��n limba ebraic��). ��nseamn�� preg��tit dup�� ritual ��i, ��n cazul m��nc��rii, garantat de a fi conform unor standarde de legi religioase evreie��ti.