Reabilitarea sălilor de spectacole din Caransebeş
Administratia locala din Caransebes incearca sa rezolve in acest an situatia salilor de spectacole din municipiu, transmite corespondentul Amos News.
În municipiul Caransebeş, oraş cu o vechime de peste 2000 de ani, cu aeroport şi drum european, nu există nici o sală de spectacole. In acest sens, au fost alocate sume importante de bani de la bugetul local pentru demararea lucrarilor. Municipalitatea a alocat o prima transa de 100.000 de lei pentru a fi demarata punerea in practica a proiectului de amenajare a Ateneului Cultural, in spatiul fostului Cinematograf „Tineretului“, imobil preluat, anul trecut, de la Ministerul Culturii.
Alţi 200.000 de lei vor fi pusi la dispozitie in acest an pentru reabilitarea si modernizarea salii de spectacole a Casei Municipale de Cultura.
Sala, in suprafata de 515 mp, a facut obiectul unui litigiu intre administratia locala si o firma privata, litigiu incheiat anul trecut, cand societatea respectiva a donat sala de spectacole municipalitatii.
Blog sorin frumuseanu | Sa nu uiti Darie: Jurnal online despre lucruri pe care vreau sa-mi amintesc
Se afișează postările cu eticheta banat. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta banat. Afișați toate postările
23 februarie 2008
24 ianuarie 2008
Festival carnati banateni
Festival al degustării de cârnaţi bănăţeni, la Timişoara anuntat de Amos News
A 36-a ediţie a "Festivalului degustării cârnaţilor bănăţeni" va avea loc mâine, la Timişoara, transmite corespondentul AMOS News.
Zeci de specialişti în arta preparării cârnaţilor se vor întâlni mâine, la prânz, la Casa Adam Muller Guttenbrun din Timişoara, pentru a se întrece la un concurs de preparare a cârnaţilor, Worschtkoschtprob. Produsele vor fi expuse în zeci de farfurii, iar membrii juriului va trebui să îi “verifice” şi să dea note pentru culoare, gust, miros.
Evenimentul este organizat de cotidianul de limbă germană din Timişoara, “Banater Zeitung”. Prima ediţie a evenimentului a avut loc în 1972, tradiţia fiind începută de etnicii şvabi. Ineditul concurs a fost întrerupt pe perioada comunismului, dar a fost reluat în 1993. În acest an, premiile pentru câştigători vor fi şi ele inedite: consulaţii la stomatolog.
*
* *
* *
Pacat ca nu am cum sa ajung, dar poate amicii mei de acolo...
Sau poate ajung la noul meu amic de la Salonta, cunoscut via SeoPedia? :) Salam, salam si iar carnati :)
Ca tot discutam cu altcineva pe mess despre varsta mea, bag sama ca m-am nascut in "anul carnatului".
De aici poate si pasiunea mea pentru gratare :)
In continuare, the making of:
Incepem:
In imagini, un gratar aricit de la Orsova, improvizat pe fuga pentru micul dejun.
Gratarul reactioneaza la foc (de obicei)
Sa ne fie de bine si mai asteptam invitatii.
16 ianuarie 2008
Turism extern
O stire de la Amos News care mi-a amintit de prima si singura mea "excursie" in strainatate, prin Beba Veche.
Nu era chiar turism extern, pentru ca eram militar in termen la graniceri si calatoream cu pistolul mitraliera in spinare.
Practic ne-au pus sa curatam maracinii uscati de pe fasia dintre Romania si Ungaria, dar se poate spune ca a fost turism extern, ca alta ocazie nu m-a mai tentat.
Bonus: fara pasaport ;)
Pe timpuri atat romanii cat si sarbii treceau Dunarea pe gheata pentru distractie, fara sa se puna atat accent pe ilegalitate, rezultatul fiind numeroasele familii mixte din Banatul Sarbesc. De retinut comuna Sviniţa, cu foarte multi sarbi.
Si stirea:
Sârbii revin, din nou, ilegal, în România, prin Timiş
Şapte persoane de cetăţenie sârbă au intrat ilegal în România, prin Timiş, şi au cerut azil, transmite corespondentul AMOS News.
În această dimineaţă, poliţiştii de frontieră din cadrul SPF Beba Veche, Timiş, au depistat un grup format din două femei, patru bărbaţi şi un adolescent care nu îşi justificau prezenţa în zona frontierei. Din verificări a reieşit că grupul s-a deplasat cu autoturismul până în apropierea liniei de frontieră, după care au trecut ilegal, pe jos, în România.
Atunci când poliţiştii i-au intrebat de ce au venit în România, oamenii au declarat că ar avea probleme în ţara de origine, fapt pentru care s-a luat legătura cu Oficiul Român pentru Imigrari, Directia Azil şi Integrare. Tot grupul a fost predat Centrului Regional pentru Azilanţi din Timişoara, unde vor primi găzduire.
În vara lui 2007, peste 150 de cetăţeni sârbi au intrat ilegal în România, prin sudul judeţului şi au cerut azil. Ei doreau ca din România să ajungă în alte ţări europene. După ce au stat o vreme la Centrul de Azilanţi, s-au răzgândit şi s-au întors în ţara lor. La Beba Veche nu există punct de trecere al frontierei. Localitatea se află la câţiva kilometri şi de primul sat din Ungaria şi de Serbia.
Autor : Ioana TOMA, Joi, 10 Ianuarie 2008
Nu era chiar turism extern, pentru ca eram militar in termen la graniceri si calatoream cu pistolul mitraliera in spinare.
Practic ne-au pus sa curatam maracinii uscati de pe fasia dintre Romania si Ungaria, dar se poate spune ca a fost turism extern, ca alta ocazie nu m-a mai tentat.
Bonus: fara pasaport ;)
Pe timpuri atat romanii cat si sarbii treceau Dunarea pe gheata pentru distractie, fara sa se puna atat accent pe ilegalitate, rezultatul fiind numeroasele familii mixte din Banatul Sarbesc. De retinut comuna Sviniţa, cu foarte multi sarbi.
Si stirea:
Sârbii revin, din nou, ilegal, în România, prin Timiş
Şapte persoane de cetăţenie sârbă au intrat ilegal în România, prin Timiş, şi au cerut azil, transmite corespondentul AMOS News.
În această dimineaţă, poliţiştii de frontieră din cadrul SPF Beba Veche, Timiş, au depistat un grup format din două femei, patru bărbaţi şi un adolescent care nu îşi justificau prezenţa în zona frontierei. Din verificări a reieşit că grupul s-a deplasat cu autoturismul până în apropierea liniei de frontieră, după care au trecut ilegal, pe jos, în România.
Atunci când poliţiştii i-au intrebat de ce au venit în România, oamenii au declarat că ar avea probleme în ţara de origine, fapt pentru care s-a luat legătura cu Oficiul Român pentru Imigrari, Directia Azil şi Integrare. Tot grupul a fost predat Centrului Regional pentru Azilanţi din Timişoara, unde vor primi găzduire.
În vara lui 2007, peste 150 de cetăţeni sârbi au intrat ilegal în România, prin sudul judeţului şi au cerut azil. Ei doreau ca din România să ajungă în alte ţări europene. După ce au stat o vreme la Centrul de Azilanţi, s-au răzgândit şi s-au întors în ţara lor. La Beba Veche nu există punct de trecere al frontierei. Localitatea se află la câţiva kilometri şi de primul sat din Ungaria şi de Serbia.
Autor : Ioana TOMA, Joi, 10 Ianuarie 2008
9 ianuarie 2008
Din Banat pentru Brasov | De Sfantul Ion dedicatie muzicala
Cu toata stima pantru Ion, Ionica si alti oameni deosebiti ce poarta acest nume si am avut onoarea sa ii cunosc: nu am apucat sa-mi iau calendar ortodox, am avut mult de lucru si am cam uitat sa pornesc TV.
La newslettere ma uit selectiv dupa stirile care ma intereseaza foarte, foarte mult asa ca Sfantul Ion nu a fost prioritar, mai ales de cant maine klanine padre s-a dus in lumea celor drepti.
In plus sunt cam satul de online si cam am chef de mici la Bran.
Dar via Margutza, am gasit o superba melodie de muzica populara clasica din Banat, pe care doresc sa o dedic unei femei deosebie, repectiv Tanti Ionica din Bran.
Tanti Ionica pe langa faptul ca gateste excelent, m-a si ajutat mult pe studiul de Cazare in Bran din vara trecuta, proiect ce a pus bazele portalului Turism Romania pe care il dezvoltam in prezent, in baza datelor acumulate anterior.
Revenind la melodie, este un brau frumos din Banat. Nu stiam pana acum ca este si muzica populara pe youtube si ii doresc mult succes interpretei Laura Laurentiu, evident si Margutzei pentru ca m-a luminat si mi-a oferit posibilitatea sa dedic o melodie frumoasa pentru Tanti Ionica.
Pentru brasoveni/ardeleni explicatia regionalismelor banatene:
Brau = dans popular banatean, din 9 pasi. Expertii au elaborat versiunea, dezvoltand "braul cret".
Rachia / răchie = rachiu, tuica
Sol cu rachie / şol cu răchie = cana, pahar
Precini - derivat probabil din sarbescul (Yugoslavia, Banatul Sarbesc) prijateli = prieteni
Alte explicatii la cerere.
ps: Un alt videclip cu muzica banateana, de calitate slaba, facut in Baile Herculane, tot in vara, unde cineva a comentat ca e muzica tiganeasca:
Da, sunt si multe influente tiganesti, lucru pe care pe banateni nu ii deranjeaza. Distractia e distractie.
Acum, Tanti Ionica din Bran: videoclip Ioane Ioane
La newslettere ma uit selectiv dupa stirile care ma intereseaza foarte, foarte mult asa ca Sfantul Ion nu a fost prioritar, mai ales de cant maine klanine padre s-a dus in lumea celor drepti.
In plus sunt cam satul de online si cam am chef de mici la Bran.
Dar via Margutza, am gasit o superba melodie de muzica populara clasica din Banat, pe care doresc sa o dedic unei femei deosebie, repectiv Tanti Ionica din Bran.
Tanti Ionica pe langa faptul ca gateste excelent, m-a si ajutat mult pe studiul de Cazare in Bran din vara trecuta, proiect ce a pus bazele portalului Turism Romania pe care il dezvoltam in prezent, in baza datelor acumulate anterior.
Revenind la melodie, este un brau frumos din Banat. Nu stiam pana acum ca este si muzica populara pe youtube si ii doresc mult succes interpretei Laura Laurentiu, evident si Margutzei pentru ca m-a luminat si mi-a oferit posibilitatea sa dedic o melodie frumoasa pentru Tanti Ionica.
Pentru brasoveni/ardeleni explicatia regionalismelor banatene:
Brau = dans popular banatean, din 9 pasi. Expertii au elaborat versiunea, dezvoltand "braul cret".
Rachia / răchie = rachiu, tuica
Sol cu rachie / şol cu răchie = cana, pahar
Precini - derivat probabil din sarbescul (Yugoslavia, Banatul Sarbesc) prijateli = prieteni
Alte explicatii la cerere.
ps: Un alt videclip cu muzica banateana, de calitate slaba, facut in Baile Herculane, tot in vara, unde cineva a comentat ca e muzica tiganeasca:
Da, sunt si multe influente tiganesti, lucru pe care pe banateni nu ii deranjeaza. Distractia e distractie.
Acum, Tanti Ionica din Bran: videoclip Ioane Ioane
Etichete:
aniversari,
banat,
muzica din banat,
populara,
youtube video
27 decembrie 2007
Vacanta prin munţii Banatului
Iarnă şi vacanţă prin munţii Banatului
În staţiunile turistice de pe Muntele Semenic şi Muntele Mic sunt condiţii excelente pentru schi, transmite corespondentul AMOS News.
Pe Semenic şi pe Muntele Mic vor funcţiona câte două teleschiuri şi pârtiile sunt bătătorite cu ratrak-urile. Drumul de la Reşiţa spre Semenic este deschis, iar carosabilul de la Prislop până pe Semenic a fost curăţat şi presărat cu nisip.
Telescaunul de la poalele Muntelui Mic nu a funcţionat în ziua de Crăciun, iar şoseaua de la poale la vârf este impracticabilă. În aceste condiţii, salvamontiştii au recomnadat ca acest drum să nu fie folosit acesteia pentru a urca pe munte. Drumul a fost construit acum un an, a costat peste 200 de miliarde de lei vechi, dar în fiecare iarnă este oprit circulaţiei pe motiv de lucrare proaspătă în garanţie.
Telescaunul a fost pornit în 26 decembrie, şi nu va mai fi oprit până în luna martie. Telescaunul de pe Muntele Mic funcţionează între orele 9,30 - 16,30, dacă nu apar probleme meteorologice deosebite iar o cursă dus- întors, costă 30 de lei.
În staţiunile turistice de pe Muntele Semenic şi Muntele Mic sunt condiţii excelente pentru schi, transmite corespondentul AMOS News.
Pe Semenic şi pe Muntele Mic vor funcţiona câte două teleschiuri şi pârtiile sunt bătătorite cu ratrak-urile. Drumul de la Reşiţa spre Semenic este deschis, iar carosabilul de la Prislop până pe Semenic a fost curăţat şi presărat cu nisip.
Telescaunul de la poalele Muntelui Mic nu a funcţionat în ziua de Crăciun, iar şoseaua de la poale la vârf este impracticabilă. În aceste condiţii, salvamontiştii au recomnadat ca acest drum să nu fie folosit acesteia pentru a urca pe munte. Drumul a fost construit acum un an, a costat peste 200 de miliarde de lei vechi, dar în fiecare iarnă este oprit circulaţiei pe motiv de lucrare proaspătă în garanţie.
Telescaunul a fost pornit în 26 decembrie, şi nu va mai fi oprit până în luna martie. Telescaunul de pe Muntele Mic funcţionează între orele 9,30 - 16,30, dacă nu apar probleme meteorologice deosebite iar o cursă dus- întors, costă 30 de lei.
22 iulie 2007
Yugoslavia | muzica sarbesca
De ce iubim muzica sarbeasca?
Videoclipul urmator de exemplu: Srbija se umirit ne moze
Pentru ca e "acasa"?
Pentru ca e buna?
Pentru ca Orsova e parte din Banatul Sarbesc?
Nu am fost acasa sa vad daca de Sfantul Ilie a fost nedeie. De obicei se facea undeva in Nord. Si de fiecare data Sfantul Ilie pornea cu carul pe cer si dadea cu biciul, adica furtuna cu fulegere obisnuite in acea zi.
Dar vine iar Sfanta Marie mica in Magrini, pe 8-9 septembrie. Poate se va face anul asta.
Acolo de obicei cantau muzica de acest gen. In videoclip oamenii par sa joace moravatul, foarte cunoscut de orsoveni.
Ca parere personala, am un respect deosebit pentru poporul iugoslav si cel american: oameni care simt viata, care stiu sa se distreze, oameni veseli si prietenosi. Nu am inteles niciodata bombardamentele din Bosnia si ulterior din Yugoslavia, dar cu o remarca din The X Files, "adevarul e mai presus decat noi".
Videoclipul urmator de exemplu: Srbija se umirit ne moze
Pentru ca e "acasa"?
Pentru ca e buna?
Pentru ca Orsova e parte din Banatul Sarbesc?
Nu am fost acasa sa vad daca de Sfantul Ilie a fost nedeie. De obicei se facea undeva in Nord. Si de fiecare data Sfantul Ilie pornea cu carul pe cer si dadea cu biciul, adica furtuna cu fulegere obisnuite in acea zi.
Dar vine iar Sfanta Marie mica in Magrini, pe 8-9 septembrie. Poate se va face anul asta.
Acolo de obicei cantau muzica de acest gen. In videoclip oamenii par sa joace moravatul, foarte cunoscut de orsoveni.
Ca parere personala, am un respect deosebit pentru poporul iugoslav si cel american: oameni care simt viata, care stiu sa se distreze, oameni veseli si prietenosi. Nu am inteles niciodata bombardamentele din Bosnia si ulterior din Yugoslavia, dar cu o remarca din The X Files, "adevarul e mai presus decat noi".
Etichete:
banat,
muzica sarbeasca,
orsova,
youtube video,
yugoslavia
Abonați-vă la:
Postări (Atom)