"Popa ţeavă 2
Spectacol trist: Un sobor pentru omor
Câteva întrebări dincolo de propaganda şi manipularea din mediile României:
Ce fac soldaţii români in Irak şi Afganistan? Aceştia ucig pe irakieni şi pe afgani la ei acasă. Ce îi motiveza pe militarii români să meargă la ucis în Irak si Afganistan? O soldă grasă şi perspectiva unei posibile ridicări în grad. Avem aici deci toate aspectele tipice ale unui asasin: mobilul şi crima sa. Singura diferenţă între un asasin şi un mercenar republican este aceea că militarul se poate ascunde sub protecţia ordinului, primit prin ierarhia republicana direct de la guvern, pe când pungaşul asasin, care acţioneaza pe cont propriu, trebuie ca ulterior faptei să-şi negocieze situaţia, pentru a nu fi condamnat prea dur în virtutea legilor în vigoare. Dar ambele cazuri sunt perfect identice. Un militar care pleacă aiurea în lume şi asasinează oameni pe care nu-i cunoaşte şi care nu i-au făcut -nici lui nici familiei sale- nici un rău, este la fel de vinovat ca un fur care ucide noaptea peste drum pe un biet oarecare, pentru bani. Este evident că asasinatul sub protecţia statului este mai comod, atât din punct de vedere fizic, pecuniar cât şi mental, dar asta nu schimba gravitatea faptului, deoarece asasinul încalcă poruncile din Biblie şi rămâne un criminal. Verdictul se intamplă în numele legilor noastre Dumnezeiesti, care sunt peste cele temporare, lumeşti, legi care pot fi consultate în Biblie de către oricine doreşte.
Ce fac soldaţii români in Irak şi Afganistan? Aceştia ucig pe irakieni şi pe afgani la ei acasă. Ce îi motiveza pe militarii români să meargă la ucis în Irak si Afganistan? O soldă grasă şi perspectiva unei posibile ridicări în grad. Avem aici deci toate aspectele tipice ale unui asasin: mobilul şi crima sa. Singura diferenţă între un asasin şi un mercenar republican este aceea că militarul se poate ascunde sub protecţia ordinului, primit prin ierarhia republicana direct de la guvern, pe când pungaşul asasin, care acţioneaza pe cont propriu, trebuie ca ulterior faptei să-şi negocieze situaţia, pentru a nu fi condamnat prea dur în virtutea legilor în vigoare. Dar ambele cazuri sunt perfect identice. Un militar care pleacă aiurea în lume şi asasinează oameni pe care nu-i cunoaşte şi care nu i-au făcut -nici lui nici familiei sale- nici un rău, este la fel de vinovat ca un fur care ucide noaptea peste drum pe un biet oarecare, pentru bani. Este evident că asasinatul sub protecţia statului este mai comod, atât din punct de vedere fizic, pecuniar cât şi mental, dar asta nu schimba gravitatea faptului, deoarece asasinul încalcă poruncile din Biblie şi rămâne un criminal. Verdictul se intamplă în numele legilor noastre Dumnezeiesti, care sunt peste cele temporare, lumeşti, legi care pot fi consultate în Biblie de către oricine doreşte.
Preoţii noştri ortodocşi ori par să nu înteleaga prea bine ce fac militarii români in Irak si Afganistan, ori au dificultăţi în a interpreta şi corela precis textele biblice pe care se cred a le reprezenta. Aşa se face că apar acolo unde nu le este nicicum locul, ca pe pe 14 ianuarie a.c. când un sobor de feţe bisericesti, in compania si sub zambetul languros al ministrului apărării Atanasiu, a mai "binecuvantat" încă un batalion de mercenari destinat frontului irakian. Preoţii... "prezenţi la datorie", au stropit cătanele cu aghiazmă, inclusiv armamentul lor uşor din dotare, care le atârna festiv acestora de gât. Oroare! Sacrilegiu!
....
+ 3 imagini cu descrieri interesante:
Sutana Satanei: Un popa ţeavă (7,62mm) ţine un discurs religioos-belicos despre "teatrul de operaţii" în faţa trupelor republicane, pregătite a lua drumul fronturilor irakiene.
Aghiazma stropită, îngheaţă imediat pe ţevile AKM-urilor, în gerul iernii din România
Mercenarii republicii îşi fac în final cruce, asta probabil pentru a ţinti mai sigur în oamenii din "teatrul de operaţii" sau poate pentru o remunerare mai grasă pentru oamenii pe care îi lasă acasă. "
No comment. In final e vorba de joburi si ma gandesc ca poate era mai bine sa postez asta la Locuri de munca.Desi am postat aici pt ca mi s-a parut interesanta analogia.
In final si jurnalistii primesc bani pt articole, la fel ca si politicienii, preotii sau militarii. Just a job.
