Reteta vietii perfecte

Un articol interesant, cautand pe google expresia "Sa nu uiti Darie":
"m-am gandit sa inventez reteta vietii perfecte. ca prea umbla lumea de bezmetica dupa cai verzi pe pereti. cineva trebuie sa ia initiativa, nu?


[...]

deci, iata cum sta treaba cu tortul vietii:

- aluatul. se iau doua linguri de inconstieta, se cern prin sita materiei cenusii, si se amesteca degraba cu o nuca de curaj indrojdiat, un pahar de apa de la izvorul fagaduintei si 45 de ml de ulei sfintit, de la nastere.se lasa la dospit un an, doi, trei, zece – depinde de temperatura mediului inconjurator. temperatura ideala este data de rasete, voie buna si iubire. termometrul nu are termostat, si la schimbari bruste de temperatura, aluatul poate da inapoi. Atentie deci!
- umplutura. domne’, aici treaba e foarte delicata! ustensilele de lucru si ingredientele trebuiesc alese cu grija. litere, cifre, sunete, culori, imagini, arta, sport, incercari, proptele, indemnuri – toate trebuie sa poarte amprenta calitatii si a bunei cuviinte. de la prima si pana la ultima secunda, cum si ce amestecam joaca un rol foarte important. nu amestecati nepasarea cu vitejia – caci nu duc la nimic bun. ori indrazneala cu obraznicia. imbratisati insa talentul cu abnegatia. buchiseala cu rabdarea. si ritmul cu simtul adaptarii. niciodata sa nu lasati delasarea sa-si faca de cap. ori neatentia. mare grija la neatentie. ca nu trebuie decat un varf de cutit de praf de-mprastiala, si gata – dusa-i toata sandramaua pe apa sambetii!
- procedura de ansamblare. se ia aluatul din dospit si se ruleaza in forma de cerc neinceput de jur imrpejurul viselor. se pastreaza putin in caz de fisuri, rupturi, dezamagiri, opinteli. pe cercul uniform rostuit se pune umplutura, din abundenta, dupa care se presara din belsug, mirodenii. nu fiti zgarciti cu acestea: dimineti lenese, rasarit de soare, zbor pe nouri de-mprumut, versuri rastalmacite, surprize neasteptate, valsand descult, evadari din sine-nspre celalalt, murmur de iubire, cascadorii indragostite. fara economie!! mirodeniile-s secretul.
- timpul de coacere: de la prima pana la ultima zi. incet, grabit, furisat, nehotarat, speriat, indraznet, folositor, agale, sperand, razbind, indoindu-se, infierbintzand, urcand, incalzind, stiind, asteptand, plecand venind – iutimea focului o alege fiecare. dupa cum is butucii de gros taiati, baierele de slabite, graba de mare, infometarea.
- se serveste proaspat, zilnic, cu pofta. pana la ultima frimitura.

Hai, s-aveti pofta buna!
Sursa: Anisia