Ca tot gasi apa sulfuroasa "in gradina" in noua fantana (desi speram sa dau de petrol), poate o fi buna macar pentru tratamentul gastritei, ca prea multi o lauda.
No bine, sa vedem mai intai ce este gastrita?
O definitie simpla a gastritei ar fi orice situatie in care mucoasa stomacului este inflamata. Din punct de vedere medical, se numeste gastrita o boala cronica sau acuta care are loc la nivelul mucoasei gastrice si care se manifesta prin procese inflamatorii.
Se disting mai multe tipuri de gastrite, criteriile principale de clasificare fiind clinico-evolutive (caz in care aceste conditii pot fi acute sau cronice), endoscopice (cu forme precum gastrita atrofica, cea hemoragica, hipertrofica etc), histologice (gastrita acuta, cronica atrofica), etiologice.
In cazul clasificarii dupa criteriile etiologice se disting urmatoarele tipuri:
a) de sorginte infectioasa, gastritele putand fi provocate de bacterii precum Helicobacter Pylori, stafilococ auriu, de cytomegalovirus sau de virusul herpetic etc;
b) aparute in urma tratamentul unor altor boli, ca efect secundar, mai ales in urma tratamentului cu agenti anti-inflamatori de sorginte nesteroidiana;
c) autoimune: cu exponent de marca drept gastrita atrofica cu anemiere Biermer;
d) specifice, cu reprezentante de marca colitele aparute de dereglari ale limfocitelor alaturi de boala Crohn;
Dintre toate formele de boala enuntate mai sus, cea mai raspandita forma este cea de sorginte infectioasa, cauza principala a bolii fiind microbul numit Helicobacter Pylori. Infectia cu aceasta bacterie gram negativa pune bazele ulcerului, precum si a cancerului gastric si, in plus, estimarile arata ca afecteaza pana la 2 miliarde de oameni din populatia totala a pamantului.
Care sunt factorii de risc? Intrucat exista mai multe conditii medicale care prot provoca inflamarea musculaturii gastrice, este destul de greu de apreciat care ar fi factorii de risc pentru fiecare tip de gastrita in parte, mai ales ca aceasta boala apare deseori impreuna cu alte conditii medicale. Totusi, se cunoaste ca fumatorii au mai multe sanse de a dezvolta aceasta boala, intrucat fumatul tinde (printr-un mecanism complex) sa anuleze secretia pancreatica care mentine ph-ul intern in parametrii obisnuiti, dar totodata, tinde sa si inhibe toate mecanismele care reduc secretiile acide. Totodata, glucocorticoizii si medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene afecteaza sinteza de prostaglandide si faciliteaza eliberarea de protoni (scazand astfel ph-ul gastric, implicit crescand actiunea acidului clorhidric asupra mucoasei gastrice).
In ceea ce priveste tratamentul gastritei, depinde mult de cauza ei. De aceea, medicii vor cauta sa afle mai inainte cauza si abia apoi vor incerca sa diminueze simptomele, precum si sa inlature cauza. Pentru tratamentul infectiei cu Helicobacter Pylori exista mai multe scheme de tratament. Cel mai adesea, se folosesc substante ce inhiba activitatea eliberatoare de protoni (de atomi de hidrogen liberi, care cresc aciditatea mediului intern) impreuna cu 2 antibiotice. Tratamentul dureaza intre 7 si 14 zile, in functie de schema de tratament aleasa. In ceea ce priveste rezultatele, acestea depind si de factorul geografic intr-o masura destul de mare. De exemplu, in zonele in care metronidazol s-a folosit intens, bacteria pare sa fi dezvoltat o rezistenta sporita, ca urmare, conform Consensului de la Maastricht, pacientii primesc un cocktail zilnic de substante precum esomeprazol, levofloxacina, amoxicilina, plus ca li se interzice pana si fumatul pasiv, cat si consumul de alimente cu ph scazut.
Sursa articol: medicina101.com
