Inca un nou aliment din fericire existent in camara/bucataria mea, insa
insuficient exploata: sfecla rosie.
 |
| Sfeccla rosie cu hrean ca si conservant, reteta tanti Roana din Magrini | |
De regula verifc in 4-5 locuri despre proprietatile unui nou aliment sau
cine stie ce ierbotina banala. La sfecla rosie insa, articolul despre sfecla copiat
din sectiunea Legume a site-ului www.sportautism.ro
m-a convins. 10% sa fie adevarat si tot e super-sanatos.
Putina istorie
Leguma banala in zilele
noastre, sfecla rosie are un trecut glorios.
Descoperita in urma cu
aproape patru milenii, cultivata in Iran, Babilon si Assiria pentru gustul
placut al frunzelor ei, la scurta vreme a fost randul radacinilor sa faca
furori, mai ales in tarile arabe, unde a devenit si marfa pentru export.
Caravanele negustorilor
plecau la drum lung spre Grecia antica si Roma, cu desagii incarcati cu
marfuri, dar si cu sfecla. O parte se consuma pe drum, iar cantitatea ramasa se
vindea cu succes.
In Grecia, sfecla simboliza
starea de conflict.Cand se certau sotii, deasupra usilor de la intrare se agata
o cununa impletita din frunze de sfecla.
In Roma, atitudinea fata de
sfecla era mai degraba respectuoasa, ea fiind considerata o leguma de lux care
nu trebuia sa lipseasca de pe masa.De aceea, imperatorul Tiberius le-a si impus
germanilor cuceriti de romani sa plateasca tributul in sfecla.
In Romania , sfecla a ajuns
in secolul IX, initial in zona Marii Negre, odata cu ridicarea cetatilor
grecesti, luand apoi drumul Rusiei. In secolul X, calugarii rusi o cultivau cu
succes aproape de Marea Baltica, preparand din ea ciorbe si un bors delicios,
in vreme ce pentru iernile lungi, sfecla se punea la murat, de regula impreuna
cu varza si fructe de padure.
Deseori, se spune cu o doza
de invidie, ca stramosii erau mult mai sanatosi decat noi, datorita
alimentatiei simple si cat se poate de naturale.
Este adevarat!
Batranii nu aveau nevoie de
cure complicate de dezintoxicare. Strictetea alimentara din zilele de post ii
scutea de problemele legate de indigestii sau depuneri de colesterol.
La tara se tinea post negru
obligatoriu, miercuri si vineri.In seara zilei de marti, se bea ceai din plante
si apa in care s-a fiert sfecla.Toata ziua de miercuri, de la rasaritul si pana
la apusul soarelui, nu se manca nimic. Seara, iar se bea ceai din mai multe
plante (patlagina, sunatoare, musetel, roinita sau urzica) si se mancau cateva
sfecle coapte in cuptor, asezonate cu leustean si usturoi! Un asemenea regim
alimentar le permitea satenilor sa ramana activi si cu mintea limpede, pana
dupa 90 de ani.
Poate vom descoperi si noi
secretele sanatatii perfecte si ale longevitatii, daca vom acorda respect si
atentie nemarginitei experiente si intelepciuni populare.
Frunzele sfeclei la fel de
delicioase ca radacina
Sfecla este un depozit
nemuritor de vitamine si microelemente care, spre deosebire de restul
legumelor, nu se distrug si nu se dezactiveaza in procesul de prelucrare
termica. Folosirea ei in alimentatie are, pe langa virtuti culinare, si virtuti
medicale de prevenire a bolilor de sange, deoarece intrece toate legumele (in
afara de usturoi) prin continutul de fier.
Asimilarea fierului este
favorizata de vitamina C, prezenta in toate partile plantei. In structura
radacinii de sfecla este prezent si cuprul. Lipsa de cupru in alimentatie
provoaca incaruntirea precoce a parului, ingreuneaza procesul de consolidare a
fracturilor, provoaca dereglari in activitatea pancreasului. Alt element
important este zincul, prezent in cantitati foarte mari.
Datorita prezentei lui in
alimentatie, functioneaza bine organele de reproducere, se previne aparitia
cosurilor, a furunculozei, caderea parului.
Lipsa de zinc afecteaza
vederea, poate provoca infarctul miocardic.
Sfecla contine si o
cantitate mare de mangan, care apara ficatul de distrofie adipoasa (lipidoza),
scade nivelul de zahar in sange, ajuta in lupta cu scleroza si elimina
surplusul de apa din organism. Sfecla contine si iod, care favorizeaza
metabolismul, fiindu-le extrem de prielnica persoanelor cu obezitate si care
sufera de inhibarea functiilor tiroidei.
De nepretuit este rolul
iodului si in blocarea cancerului si incetinirea imbatranirii. Celuloza din
sfecla scoate din organism toxinele, imbunatateste functionarea tractului
intestinal, fiind un remediu redutabil in tratarea obezitatii si constipatiei.
Medicina populara foloseste
toate componentele sfeclei, atat tuberculii cat si frunzele.
Tratamente
interne
Alcoolism. Complexul de metode folosite in vindecarea
alcoolismului prevede si imbogatirea organismului cu saruri de potasiu,
vitamine si alte substante care ajuta la reducerea tendintei irezistibile de a
consuma alcool. Cu 30 de minute inainte de masa, se beau 100 ml de suc de
sfecla, iar in timpul meselor principale, de 2-3 ori pe zi, se consuma salata
de sfecla rasa, fiarta sau coapta in cuptor.
Amigdalita. In medicina populara, se folosesc mai multe
preparate din sfecla, pentru tratarea amigdalitei. Pentru gargara, se foloseste
apa calduta in care s-au fiert frunzele sau radacina de sfecla. O alta metoda:
se da pe razatoare sfecla cruda, se umple un borcanel de 700 ml, se adauga 2-3
linguri de otet si se lasa la macerat 3 ore, amestecand periodic. Se stoarce sucul
si se adauga putina miere de albine. Se face gargara la fiecare 2 ore. Pentru
accelerarea vindecarii, in pauze, intre gargare, se mesteca incet cate o felie
de sfecla cruda.
Anemie. Continutul bogat in fier favorizeaza ridicarea nivelului
de hemoglobina in sange. Se recomanda consumul zilnic al sfeclei in stare
cruda,fiarta sau murata. De 2-3 ori pe zi, se mananca 150 g de salata din
sfecla, morcovi si ridiche neagra crude, date prin razatoare, amestecate cu suc
de lamaie sau smantana. Substantele vitale din sfecla nu se distrug prin
fierbere (dar e preferabil sa fie consumata cruda)
Bronsita cronica. Se stoarce sucul dintr-un kilogram de
sfecla, se amesteca cu 1 kg miere de albine, 500 ml vin rosu de casa, un pahar
de suc de morcov si 1 kg de piersici curatate de samburi si taiate felii. Se
pune totul intr-un borcan de sticla, care se introduce intr-un vas cu apa
calduta. Se fierbe 10-12 minute pe baie de aburi dupa primul clocot. Pe
parcurs, se amesteca cu o lingura de lemn sterilizata. Se pastreaza in frigider.
Se beau cate 75 g dimineata, pe nemancate, dupa care se mananca o bucatica de
unt. Doza obtinuta este pentru o singura persoana. Ajuta si la vindecarea
diferitelor afectiuni ale aparatului respirator, provocate de raceala, dar si
pentru profilaxia lor.
Constipatie, ocluzii intestinale, hemoroizi,
hipertensiune, varice, aritmie (fibrilatie auriculara). Se pun la fiert 5 l de
apa de izvor, si cand da in clocot se adauga 500- 700 g de sfecla tocata si se
ia de pe foc. Se infuzeaza 3 ore, apoi se strecoara. Se amesteca cu 150 g de
zahar si o lingurita de drojdie uscata si se pune intr-un loc cald, pentru
24-36 de ore. (Tratamentul va avea efect pozitiv numai in caz de renuntare
categorica la bauturile alcoolice, inclusiv berea . Dupa 2-3 pahare de vin sau
bere, bolile ocupa din nou pozitiile castigate si tratamentul trebuie inceput
de la zero.) Impreuna cu sfecla, in apa puteti sa adaugati si plante medicinale
pentru afectiunile de care suferiti, de exemplu: matase de porumb, paducel,
flori de castan etc. Dupa stoarcerea lichidului, din sfecla ramasa se modeleaza
bilute de marimea corcoduselor si se pastreaza in frigider sau in congelator
(daca sunt multe). Dimineata, pe nemancate, se beau 300 ml de suc fermentat de
sfecla. Daca dupa 30-45 de minute apare senzatia de foame, se mesteca incet si
se inghite cate o biluta de sfecla. Procedeul se repeta ori de cate ori apare
senzatia de foame. Daca ea nu dispare dupa consumul a 7-10 bilute de sfecla, se
pot consuma si alte alimente.
Curatarea organismului de metale grele si radioactive,
dizolvarea placilor aterosclerotice din vasele sanguine. Se prepara un amestec
din cantitati egale de sucuri din sfecla, morcov si ridiche neagra. Amestecul
se toarna in sticle de culoare inchisa si se tine 3 ore in cuptorul incalzit
slab. Se bea de trei ori pe zi cate o lingura, intre mese.
Curatirea sangelui, intarirea imunitatii. 500 g de sfecla si 500
g de morcov se taie marunt. Peste legume se toarna apa clocotita cat sa le
acopere (cu 2 degete) si se fierb pe foc mic timp de 30 de minute. Cand
legumele sunt fierte, se adauga cate o cana de stafide si caise uscate si se
lasa sa mai fiarba 5 minute. Dupa racire, preparatul se amesteca cu 2 linguri
de miere de albine si se lasa pentru 12 ore la racoare. Se consuma de trei ori
pe zi, cate 100- 150 g , timp de o luna. Preparatul ajuta si la restabilirea
fortelor organismului slabit dupa o boala grea.
Depuneri de colesterol, constipatie. Trei litri de apa
rece se toarna peste 1 kg de sfecla taiata marunt. Se adauga 6-8 crengute de
urzica sau 2-3 frunze tinere de hrean. Urzica se schimba zilnic. Componentele
se pun in camara, intr-un borcan. Se bea cate un pahar, de trei ori pe zi.
Dezintoxicare – un pahar de frunze de sfecla tocate se
amesteca cu un pahar de zahar si 3 litri de zer. Amestecul se pune la fermentat
in loc cald, ferit de lumina, acoperit cu 3 straturi de tifon. Dupa doua
saptamani se strecoara. Se beau cate unul, apoi cate doua pahare pe zi.
Disbacterioza. Flora intestinala se restabileste cel mai
rapid daca se consuma sfecla marinata. Modul de preparare: sfecla spalata bine
se fierbe, se raceste, se curata de coaja si se taie felii subtiri. Inainte de
a pune feliile in borcan, sfecla se cantareste. Pentru un kilogram de sfecla
este nevoie de 1 litru de apa, 2 pahare de otet de mere, cate o lingurita de
sare si zahar, 10 boabe de piper negru, 6 cuisoare si 2 foi de dafin. Marinata
se aduce pana la punctul de fierbere si se tine pe foc slab, 3-5 minute. Otetul
se adauga dupa racire. Marinata se toarna in borcan peste feliile de sfecla. Se
pastreaza la rece..
Gripa, raceala. Se amesteca 300 g suc de sfecla cu 200 g suc
de rosii, cu sucul dintr-o lamaie, 5 linguri suc de ceapa, 4 crengute de menta,
sare, zahar si piper negru macinat (dupa gust). Dupa 2 ore, se scoate menta si
se beau cate 50 ml suc cu inghitituri mici, intre mesele principale.
Hipertensiune. In medicina populara gasim foarte multe
retete pentru reglarea tensiunii, in care ingredientul principal este sfecla.
Se amesteca in parti egale suc de sfecla cu miere de albine si se beau cate 2
linguri de trei ori pe zi. In loc de miere, puteti sa-l amestecati cu suc de
paducel.
Hipertensiune cu dureri de cap si edem al picioarelor. Se storc 300 ml suc
de sfecla, se amesteca cu sucul dintr-o lamaie, 1,5 l de apa si 300 g de zahar
sau miere de albine. Se tin ingredientele intr-un borcan de 3 l , acoperit cu
tifon, intr-un loc cald, pentru fermentatie. Lichidul (gen sampanie) nu se
pastreaza la frigider. Se beau, de 3-4 ori pe zi, cate 100-150 ml. Regleaza
tensiunea arteriala, dispar durerile de cap si vajaiturile.
Litiaza renala. Se taie in felii subtiri 3-4 sfecle de
marime medie, curatate de coaja. Se pun intr-un borcan de trei litri. Se toarna
deasupra apa rece de izvor, in asa fel ca sa ramana un loc gol de 2-3 degete.
Pe gura borcanului se pune un strat de tifon. Timp de 7-8 zile, borcanul se
lasa la temperatura camerei, amestecand continutul zilnic, cu o lingura de
lemn, apoi lichidul se strecoara in alt vas si se pastreaza in frigider.
Preparatul se bea fara restrictii. Intre timp, se prepara o alta portie de
bautura. In 5-6 luni, in afara de curatarea rinichilor de nisip, este posibila
si imbunatatirea digestiei si reglarea tensiunii arteriale.
Menopauza. Deseori, in perioada climacterica apar diferite
dereglari, mai ales menstruatii abundente, cand se pierd cantitati mari de
fier. Se bea suc de sfecla in portii mici (75-100 ml) de 2-3 ori pe zi.
Pietre in colecist… Ca sa eliminati pietrele din colecist,
concomitent cu alte metode, se foloseste si siropul de sfecla. Un kg de sfecla
taiata felii subtiri se fierbe in 2 litri de apa, pana se obtine un sirop
concentrat. Se beau cate 150 ml, de patru ori pe zi, cu 40 de minute inainte de
masa.
Tratamente
externe
Guturai. Se pun in nas picaturi de suc de sfecla. Pentru cei mai
mici, sucul se amesteca cu apa fiarta si racita, ca sa nu-i usture tare.
Lichen, eczeme, arsuri. Se aplica terciul din sfecla timp de
4-7 zile. Cataplasma se schimba de 5 ori pe zi. Pe arsuri, se pot aplica si
frunzele de sfecla strivite in palme.
Limfostaza (elefantiazis). Edemul limfatic al picioarelor
necesita un complex intreg de tratamente, printre care si comprese cu celuloza
din sfecla ramasa dupa stoarcerea sucului. In acelasi timp, se bea si infuzie
din frunze de patlagina. O lingura de frunze se infuzeaza in 250 ml apa
fierbinte, pana la racire. Se imparte in 2 doze si se bea dimineata si seara,
cu 30 de minute inainte de masa.
Mastopatie. Terciul din sfecla tocata, pus intr-un
tifon, se aplica pe locul bolnav, zilnic, 40-50 de minute.. In acelasi timp se
beau cate 50 ml de suc, de doua ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa,
timp de 25 de zile.
Paradontoza. Se rade sfecla pe razatoarea mica. Terciul
obtinut se aplica pe gingiile bolnave si se tine 25-30 de minute. Imbunatatirea
se observa peste 5-7 zile, dar tratamentul trebuie repetat cateva saptamani (in
functie de vechimea afectiunilor).
Test de
sanatate cu suc de sfecla
Medicina
populara foloseste toate componentele sfeclei.
Sfecla
contine multe substante benefice (betanina, saruri de potasiu) care au efecte
pozitive asupra tensiunii arteriale, asupra nivelului de colesterol, a
metabolismului lipidic in celulele ficatului si a intaririi peretilor
vasculari.
De regula, se
stie ca sucurile de legume se beau imediat dupa ce au fost stoarse.Nu e si
cazul sucului de sfecla, care nu se bea imediat, ci trebuie lasat 2-3 ore ca sa
se evapore unele ingrediente ce produc efecte negative(dureri de cap, stari de
greata etc.).
Cu ajutorul
sucului de sfecla ne putem testa starea de sanatate, facand un exercitiu
simplu.
Se beau 100
ml suc de sfecla si se mananca o salata de sfecla cruda, data prin razatoarea
fina. Se urmaresc schimbarile de culoare a urinei. Daca nu sunt prezente
afectiuni serioase de sanatate, culoarea nu se schimba. Daca sunt probleme de
sanatate, urina capata culoarea sucului de sfecla.
Vin tonic
din sfecla
In medicina
populara, se foloseste din batrani o reteta cu actiune tonica generala, care se
numeste “7 pahare”.
Se amesteca
in cantitati egale cate 250 ml sucuri de: sfecla, morcov, ridiche neagra,
usturoi, lamaie, miere de albine si vin rosu dulce (cabernet).Amestecul se
pastreaza in vase de sticla, in frigider. Se beau cate 50 ml, de trei ori pe
zi.
Cantitatea –
1750 ml – reprezinta o cura care se repeta de cinci ori pe an, cu pauze de 3-4
saptamani.
Preparatul se
recomanda pentru revitalizarea organismului dupa interventii chirurgicale,
chimioterapie si in timpul tratamentelor de lunga durata.
Sfecla si
Cancerul
Folosirea
sucului de sfecla in vindecarea bolnavilor de cancer se practica in medicina
populara de mii de ani.
Pigmentul din
planta este actorul principal in lupta cu cancerul.
Doza zilnica
minima de pigment se afla intr-un kilogram de sfecla, echivalentul a 250-300 ml
de suc, care trebuie consumat fara pauze, tot restul vietii..
Pigmentul nu
este toxic, nu se descompune in procesul de prelucrare termica si nici in
procesul de digestie.
Calitatile
lui terapeutice se pastreaza si dupa fierbere la 100 grade Celsius, timp de 2
ore.
Consumul
regulat de sfecla sub orice forma normalizeaza VSH-ul bolnavilor, restabileste
apetitul, scade efectele negative ale tratamentelor cu radiatii.
Se recomanda
feluri de mancare unde sfecla este amestecata cu fulgi de ovaz, hrean, banana
sau lapte prins.
In Centrul
oncologic de la Moscova , li se prescrie bolnavilor sa consume zilnic cate 250
g de sfecla cruda, data pe razatoare fina, in 3-4 reprize. Daca sfecla cruda nu
este acceptata de organismul bolnavului, ea se inlocuieste cu 300 ml de suc.
Dupa trei saptamani de administrare, bolnavilor li se imbunatatesc analizele de
sange si starea generala de sanatate.
Persoanelor
cu cancer mamar si de piele li se aplica, de 4-5 ori pe zi, pansamente cu suc
de sfecla, pentru micsorarea locului afectat.
Adanci multumiri din partea mea si ale prietenilor.
